Metoda "Cum îi vedem pe ceilalți?"

Partea I

Punctul de plecare îl reprezintă două benzi desenate, axate pe două grupuri dezavantajate din punct de vedere social: femei și persoane sărace. Facilitatorul le prezintă grupului.

Provocarea este de a încadra în categorii modurile în care elevii îi definesc pe „ceilalți” în discursurile lor și organizează categoriile în "poziții conflictuale" și "poziții de încredere" cu privire la "celălalt" (în acest caz, oameni săraci și femei). .

Strategie sugerată: elevii identifică 3 până la 4 tipuri de "ceilalți" pe care îi recunosc în viața de zi cu zi și le explică relația pe care o au cu ei – chiar dacă nu sunt de acord cu cu aceste categorii, ei trebuie să le identifice pe cele pe care le știu și să le explice.

Partea II - Dezbaterea

După identificarea preconcepțiilor elevilor cu privire la modul  în care ei îl definesc  pe "celălalt", ar trebui promovată o dezbatere cu privire la categorii.

Justificarea acestei metode

"Celălalt" și modul în care oamenii se gândesc  la "celălalt" stă la baza tuturor provocărilor cu care se confruntă societatea noastră contemporană, fie în cazul relațiilor interpersonale dintre două persoane, fie reflectată în modurile în care organizațiile sau chiar statele comunică. În acest sens, conceptul de "celălalt" trebuie să fie pus în practică, ca un concept capabil să ilumineze practici mai etice.

Cele două poziții filosofice care definesc această dezbatere sunt situate între dimensiunea conflictului (Sartre, 1979) și posibilitatea încrederii (Ricouer, 1997). Este important să utilizăm reprezentări care apar când discutăm despre "celălalt”, de exemplu, utilizând categorii cum ar fi  "dușmanul" sau "străinul". Aceasta va fi o modalitate de a începe să reflectezi cu privire la etică și să promovezi gândirea critică cu privire la diversitate, inclusiv în relațiile umane, prin reprezentări de grup despre "celălalt".

În mod similar, "utilitatea" este un factor care contribuie la a-l vedea pe "celălalt" ca pe un obiect. Relațiile de putere sunt un exemplu. În acest mod, școlile trebuie să-și provoace elevii să analizeze problemele societății actuale și să identifice modurile în care este privit "celălalt". În grup, elevii trebuie să gândească în dimensiunea intimității, homofobia este un exemplu, să se gândească la construcția relațională a identității – ce provocare poate fi, de exemplu, șicanarea și să reflecteze la nevoia de a coopera pentru a promova o societate pașnică, ce se poate strica prin radicalizare (Derrida & Habermas, 2003).