Case study
Marginalizarea sistematică a elevilor refugiați
Elevi la o școală tehnică cu învățământ de zi (fete și băieți în vârstă de 15-16 ani)
Elevi la școala tehnică (fete și băieți în vârstă de 15-16)
Cei mai mulți elevi aparțin grupului etnic majoritar.
Clasă obișnuită: 15-20 persoane
Adnan și Sayid sunt doi tineri elevi sirieni, refugiați. Ei au venit în Cipru cu familiile lor și au început școala publică, în care predomină elevi greci ciprioți.
Cei doi băieți nu vorbesc foarte bine limba și ceilalți elevi nu vorbesc cu ei. În clasă nu îi includ în activități și în timpul liber ceilalți copii râd de ei pentru că nu vorbesc limba și pentru felul în care se îmbracă, fiind refugiați dintr-o altă țară. Pe lângă izolarea de către ceilalți copii, ei sunt în mod obișnuit învinovățiți pentru orice probleme/aspecte cu care se confruntă clasa. În trei rânduri au fost atacați fizic de un grup de alți elevi, care strigau slogane, cum ar fi: "Musulmanilor, plecați acasă", "Nu aveți ce căuta aici" și "Un musulman bun e un musulman mort.' Pe măsură ce trece timpul, băieții încep să se simtă din ce în ce mai izolați de grup și să se confrunte cu probleme cum ar fi anxietate și tristețe, care nu au un impact doar asupra stării lor, ci și asupra rezultatelor școlare. Situația a devenit atât de dificilă pentru ei, încât vor să părăsească școala împreună.
Școală de zi pentru învățământul tehnic. Există o varietate de lecții în timpul zilei(inclusiv obiecte cum ar fi limbile străine, științele, obiectele umane și cele tehnice referitoare la direcția aleasă (ex. arta culinară, electricieni și instalatori).
Profesori de școală
Cu toate acestea, consilierul școlii, psihologi și asistenți sociali, ca și administrația școlii vor fi implicați în unele dintre activitățile propuse.
Stabilirea unei echipe interdisciplinare în cadrul școlii, constituite din profesori, consilieri școlari și/sau psihologi și/sau asistenți sociali, ca și reprezentanți ai administrației școlare cu scopul de creare și implementare a prevenirii sistematice și a acțiunilor de contracarare. Echipa va lua în considerare mecanismele și măsurile care pot fi implementate la nivel individual, de clasă și de școală.
Impactul este că astfel de incidente cum este cel descris în studiul de caz va fi abordat într-un mod sistematic și holistic, facilitând soluțiile sustenabile în legătură cu prevenirea unui astfel de comportament, dar, de asemenea, abordându-l dacă apare.
Crearea unei săptămâni a refugiaților în clădirea școlii unde vor avea loc o varietate de activități cum ar fi: vizionări video, expoziții foto, activități culturale și educaționale cu scopul de creștere a conștientizării în țările în care există școli cu comunități de refugiați, ce înseamnă să fii refugiat, ce semnificativă este țara gazdă pentru viața, siguranța și demnitatea unui refugiat și contribuțiile pozitive pe care refugiații le aduc unei țări gazdă. Scopul acestei acțiuni este de a schimba poveștile negative despre refugiați care stau la baza comportamentului violent și de segregare față de cei doi elevi, care a fost descris în studiul de caz. Un element cheie este acela că activitățile din cadrul săptămânii refugiaților vor fi conduse și coordonate de către elevi, cu sprijinul profesorilor lor. Plasând elevii în epicentrul acestei activități, este adoptată o învățare prin activitate, facilitând apariția rezultatelor, cunoștințe cu privire la cine este refugiat și rolul lor pozitiv în societate (opusul poveștilor), abilități cum ar fi cele de comunicare și atitudini cum ar fi cea de solidaritate.
Impactul acestei acțiuni este de a spori conștientizarea cu privire la refugiați și la țările lor de origine si la cultura lor. Acest lucru contribuie la schimbarea poveștilor negative cu privire la refugiați și la umanizarea lor. Aceasta este o parte centrifugă a abordării comportamentului încărcat de ură față de elevii refugiați.
Discuții în clasă pe teme asemănătoare: refugiați, rolul refugiaților, societăți interculturale, solidaritate și cooperare. Discuțiile din clasă sunt coordonate de către profesorul care le începe 1. fie dacă este relevant cu privire la o anumită temă (mai ales literatură, limbi străine sau științele umane) sau 2. dacă profesorul decide că un conflict escaladează în clasă. Discuția poate începe cu stabilirea unui mic grup de persoane(până la trei). Este un grup mic, de discuții intense care răspunde la o întrebare/temă/chestiune specifică. Acestea pot include: care este rolul refugiaților în societatea noastră? Care sunt drepturile și obligațiile lor? Ce este rasismul și de ce dăunează rasismul? Ce este discursul încărcat de ură și care sunt victimele lui? De ce apare fenomenul de hărțuire în clasă? Care sunt, de obicei, victimele? Ca urmare a acestor grupe care vor dura aproximativ 15 minute, elevii adună idei în plen și au o discuție deschisă urmată de feedback și discutarea principalelor puncte și rezultate.
Elevilor li se oferă un mediu sigur pentru a discuta aspectele care îi deranjează, aspecte care în mod obișnuit nu sunt discutate deschis. Aceasta este o oportunitate bună de a depăși unele obstacole și bariere care provin din percepții greșite și atitudini intolerante. De asemenea, există o voce de partea celor care asistă și a victimelor și momente în care atacatorii încep să își dea seama de ce se întâmplă. În plus, este facilitată apariția gândirii critice cu privire la teme care pot aprofunda comportamentul negativ față de niște colegi(analizând fenomene cum ar fi rasismul și discursul încărcat de ură), promovând atitudini și abilități pozitive într-o manieră sustenabilă.
Este imperativ ca o abordare centrată pe elevi să fie adoptată în cadrul discuțiilor, deoarece aceasta facilitează dezvoltarea abilităților, a cunoștințelor și a atitudinilor necesare.
De asemenea, fiți conștienți că anumiți elevi (în special, de exemplu, victimele și abuzatorii) ar putea inițial să nu dorească să fie implicați în astfel de activități. Cu toate acestea, cu sprijinul și atitudinea pozitivă din partea profesorilor, aceste obstacole ar putea fi depășite.
Rețineți că reacția la situația inițială poate fi utilizată și în școlile obișnuite și în școlile VET, care conțin grupuri majoritare cu scopul de dezvoltare a cunoștințelor, atitudinilor și abilităților în termeni de acceptare a altor culturi, religii și grupuri etnice.